Catisma 19 Psalmul 134

1.	Lăudaţi numele Domnului, lăudaţi slugi pe Domnul,
2.	Cei ce staţi în casa Domnului, în curţile Dumnezeului nostru.
3.	Lăudaţi pe Domnul, că este bun Domnul; cântaţi numele Lui, că este bun.
4.	Că pe Iacob şi l-a ales Domnul, pe Israel spre moştenire Lui.
5.	Că eu am cunoscut că este mare Domnul şi Domnul nostru peste toţi dumnezeii.
6.	Toate câte a vrut Domnul a făcut în cer şi pe pământ, în mări şi în toate adâncurile.
7.	A ridicat nori de la marginea pământului; fulgerele spre ploaie le-a făcut; El scoate vânturile din vistieriile Sale.
8.	El a bătut pe cei întâi-născuţi ai Egiptului, de la om până la dobitoc.
9.	Trimis-a semne şi minuni în mijlocul tău, Egipte, lui Faraon şi tuturor robilor lui.
10.	El a bătut neamuri multe şi a ucis împăraţi puternici:
11.	Pe Sihon împăratul Amoreilor şi pe Og împăratul Vasanului şi toate stăpânirile Canaanului.
12.	Şi a dat pământul lor moştenire, moştenire lui Israel, poporului Său.
13.	Doamne, numele Tău este în veac şi, pomenirea Ta în neam şi în neam.
14.	Că va judeca Domnul pe poporul Său şi de slugile Sale se va milostivi.
15.	Idolii neamurilor sunt argint şi aur, lucruri făcute de mâini omeneşti.
16.	Gură au şi nu vor grăi, ochi au şi nu vor vedea.
17.	Urechi au şi nu vor auzi, că nu este duh în gura lor.
18.	Asemenea lor să fie toţi cei care ii fac pe ei şi toţi cei ce se încred în ei.
19.	Casa lui Israel, binecuvântaţi pe Domnul; casa lui Aaron, binecuvântaţi pe Domnul;
20.	Casa lui Levi, binecuvântaţi pe Domnul; cei ce vă temeţi de Domnul, binecuvântaţi pe Domnul.
21.	Binecuvântat este Domnul din Sion, Cel ce locuieşte în Ierusalim.

Psalmul 135

1.	Lăudaţi pe Domnul că este bun, că în veac este mila Lui.
2.	Lăudaţi pe Dumnezeul dumnezeilor, că în veac este mila Lui.
3.	Lăudaţi pe Domnul domnilor, că în veac este mila Lui.
4.	Singurul Care face minuni mari, că în veac este mila Lui.
5.	Cel ce a făcut cerul cu pricepere, că în veac este mila Lui.
6.	Cel ce a întărit pământul pe ape, că în veac este mila Lui.
7.	Cel ce a făcut luminătorii cei mari, că în veac este mila Lui.
8.	Soarele, spre stăpânirea zilei, că în veac este mila Lui.
9.	Luna şi stelele spre stăpânirea nopţii, că în veac este mila Lui.
10.	Cel ce a bătut Egiptul cu cei întâi-născuţi ai lor, că în veac este mila Lui.
11.	Şi a scos pe Israel din mijlocul lor, că în veac este mila Lui.
12.	Cu mână tare şi cu braţ înalt, că în veac este mila Lui.
13.	Cel ce a despărţit Marea Roşie în două; că în veac este mila Lui.
14.	Şi a trecut pe Israel prin mijlocul ei, că în veac este mila Lui.
15.	Şi a răsturnat pe Faraon şi oştirea lui în Marea Roşie, că în veac este mila Lui.
16.	Cel ce a trecut pe poporul Lui prin pustiu, că în veac este mila Lui.
17.	Cel ce a bătut împăraţi mari, că în veac este mila Lui.
18.	Cel ce a omorât împăraţi tari, că în veac este mila Lui.
19.	Pe Sihon împăratul Amoreilor, că în veac este mila Lui.
20.	Şi pe Og împăratul Vasanului, că în veac este mila Lui.
21.	Şi le-a dat pământul lor moştenire, că în veac este mila Lui.
22.	Moştenire lui Israel, robul Lui, că în veac este mila Lui.
23.	Că în smerenia noastră şi-a adus aminte de noi Domnul, că în veac este mila Lui.
24.	Şi ne-a izbăvit pe noi de vrăjmaşii noştri, că în veac este mila Lui.
25.	Cel ce dă hrană la tot trupul, că în veac este mila Lui.
26.	Lăudaţi pe Dumnezeul cerului, că în veac este mila Lui.

Psalmul 136

1.	La râul Babilonului, acolo am şezut şi am plâns, când ne-am adus aminte de Sion.
2.	În sălcii, în mijlocul lor, am atârnat harpele noastre.
3.	Că acolo cei ce ne-au robit pe noi ne-au cerut nouă cântare, zicând: "Cântaţi-ne nouă din cântările Sionului!"
4.	Cum să cântăm cântarea Domnului în pământ străin?
5.	De te voi uita, Ierusalime, uitată să fie dreapta mea!
6.	Să se lipească limba mea de grumazul meu, de nu-mi voi aduce aminte de tine, de nu voi pune înainte Ierusalimul, ca început al bucuriei mele.
7.	Adu-ţi aminte, Doamne, de fiii lui Edom, în ziua dărâmării Ierusalimului, când ziceau: "Stricaţi-l, stricaţi-l până la temeliile lui!"
8.	Fiica Babilonului, ticăloasa! Fericit este cel ce-ţi va răsplăti ţie fapta ta pe care ai făcut-o nouă.
9.	Fericit este cel ce va apuca şi va lovi pruncii tăi de piatră.

Psalmul 137

1.	Lăuda-Te-voi, Doamne, cu toată inima mea, că ai auzit cuvintele gurii mele şi înaintea îngerilor Îţi voi cânta.
2.	Închina-mă-voi în locaşul Tău cel sfânt şi voi lăuda numele Tău, pentru mila Ta şi adevărul Tău; că ai mărit peste tot numele cel sfânt al Tău.
3.	În orice zi Te voi chema, degrabă mă auzi! Sporeşte în sufletul meu puterea.
4.	Să Te laude pe Tine, Doamne, toţi împăraţii pământului, când vor auzi toate graiurile gurii Tale,
5.	Şi să cânte în căile Domnului, că mare este slava Domnului.
6.	Că înalt este Domnul şi spre cele smerite priveşte şi pe cele înalte de departe le cunoaşte.
7.	De ajung la necaz, viază-mă! Împotriva vrăjmaşilor mei ai întins mâna Ta şi m-a izbăvit dreapta Ta.
8.	Domnul le va plăti lor pentru mine. Doamne, mila Ta este în veac; lucrurile mâinilor Tale nu le trece cu vederea.

Psalmul 138

1.	Doamne, cercetatu-m-ai şi m-ai cunoscut.
2.	Tu ai cunoscut şederea mea şi scularea mea; Tu ai priceput gândurile mele de departe.
3.	Cărarea mea şi firul vieţii mele Tu le-ai cercetat şi toate căile mele mai dinainte le-ai văzut.
4.	Că încă nu este cuvânt pe limba mea
5.	Şi iată, Doamne, Tu le-ai cunoscut pe toate şi pe cele din urmă şi pe cele de demult; Tu m-ai zidit şi ai pus peste mine mâna Ta.
6.	Minunată este ştiinţa Ta, mai presus de mine; este înaltă şi n-o pot ajunge.
7.	Unde mă voi duce de la Duhul Tău şi de la faţa Ta unde voi fugi?
8.	De mă voi sui în cer, Tu acolo eşti. De mă voi coborî în iad, de faţă eşti.
9.	De voi lua aripile mele de dimineaţă şi de mă voi aşeza la marginile mării
10.	Şi acolo mâna Ta mă va povăţui şi mă va ţine dreapta Ta.
11.	Şi am zis: "Poate întunericul mă va acoperi şi se va face noapte lumina dimprejurul meu".
12.	Dar întunericul nu este întuneric la Tine şi noaptea ca ziua va lumina. Cum este întunericul ei, aşa este şi lumina ei.
13.	Că Tu ai zidit rărunchii mei, Doamne, Tu m-ai alcătuit în pântecele maicii mele.
14.	Te voi lăuda, că sunt o făptură aşa de minunată. Minunate sunt lucrurile Tale şi sufletul meu le cunoaşte foarte.
15.	Nu sunt ascunse de Tine oasele mele, pe care le-ai făcut întru ascuns, nici fiinţa mea pe care ai urzit-o ca în cele mai de jos ale pământului.
16.	Cele nelucrate ale mele le-au cunoscut ochii Tăi şi în cartea Ta toate se vor scrie; zi de zi se vor săvârşi şi nici una din ele nu va fi nescrisă.
17.	Iar eu am cinstit foarte pe prietenii Tăi, Dumnezeule, şi foarte s-a întărit stăpânirea lor.
18.	Şi-i voi număra pe ei, şi mai mult decât nisipul se vor înmulţi. M-am sculat şi încă sunt cu Tine.
19.	O, de ai ucide pe păcătoşi, Dumnezeule! Bărbaţi vărsători de sânge, depărtaţi-vă de la mine!
20.	Aceştia Te grăiesc de rău, Doamne, şi vrăjmaşii Îţi hulesc numele.
21.	Oare, nu pe cei ce Te urăsc pe Tine, Doamne, am urât şi asupra vrăjmaşilor Tăi m-am mâhnit?
22.	Cu ură desăvârşită i-am urât pe ei şi mi s-au făcut duşmani.
23.	Cercetează-mă, Doamne, şi cunoaşte inima mea; încearcă-mă şi cunoaşte cărările mele
24.	Şi vezi de este calea fărădelegii în mine şi mă îndreptează pe calea cea veşnică.

Psalmul 139

1.	Scoate-mă, Doamne, de la omul viclean şi de omul nedrept mă izbăveşte,
2.	Care gândeau nedreptate în inimă, toată ziua îmi duceau război.
3.	Ascuţit-au limba lor ca a şarpelui; venin de aspidă sub buzele lor.
4.	Păzeşte-mă, Doamne, de mâna păcătosului; scoate-mă de la oamenii nedrepţi, care au gândit să împiedice paşii mei.
5.	Pusu-mi-au cei mândri cursă mie şi funii; curse au întins picioarelor mele; pe cărare mi-au pus pietre de poticneală.
6.	Zis-am Domnului: "Dumnezeul meu eşti Tu, ascultă, Doamne, glasul rugăciunii mele".
7.	Doamne, Doamne, puterea mântuirii mele, umbrit-ai capul meu în zi de război.
8.	Să nu mă dai pe mine, Doamne, din pricina poftei mele, pe mina păcătosului; viclenit-au împotriva mea; să nu mă părăseşti, ca să nu se trufească.
9.	Vârful laţului lor, osteneala buzelor lor să-i acopere pe ei!
10.	Să cadă peste ei cărbuni aprinşi; în foc aruncă-i pe ei, în necazuri, pe care să nu le poată răbda.
11.	Bărbatul limbut nu se va îndrepta pe pământ; pe omul nedrept răutatea îl va duce la pieire.
12.	Ştiu că Domnul va face judecată celui sărac şi dreptate celor sărmani;
13.	Iar drepţii vor lăuda numele Tău şi vor locui cei drepţi în faţa Ta.

Psalmul 140

1.	Doamne, strigat-am către Tine, auzi-mă; ia aminte la glasul rugăciunii mele, când strig către Tine.
2.	Să se îndrepteze rugăciunea mea ca tămâia înaintea Ta; ridicarea mâinilor mele, jertfă de seară.
3.	Pune Doamne, strajă gurii mele şi uşă de îngrădire, împrejurul buzelor mele.
4.	Să nu abaţi inima mea spre cuvinte de vicleşug, ca să-mi dezvinovăţesc păcatele mele; iar cu oamenii cei care fac fărădelege nu mă voi însoţi cu aleşii lor.
5.	Certa-mă-va dreptul cu milă şi mă va mustra, iar untdelemnul păcătoşilor să nu ungă capul meu; că încă şi rugăciunea mea este împotriva vrerilor lor.
6.	Prăbuşească-se de pe stâncă judecătorii lor. Auzi-se-vor graiurile mele că s-au îndulcit,
7.	Ca o brazdă de pământ s-au rupt pe pământ, risipitu-s-au oasele lor lângă iad.
8.	Căci către Tine, Doamne, Doamne, ochii mei, spre Tine am nădăjduit, să nu iei sufletul meu.
9.	Păzeşte-mă de cursa care mi-au pus mie şi de smintelile celor ce fac fărădelege.
10.	Cădea-vor în mreaja lor păcătoşii, ferit sunt eu până ce voi trece.

Psalmul 141

1.	Cu glasul meu către Domnul am strigat, cu glasul meu către Domnul m-am rugat.
2.	Vărsa-voi înaintea Lui rugăciunea mea, necazul meu înaintea Lui voi spune.
3.	Când lipsea dintru mine duhul meu, Tu ai cunoscut cărările mele. În calea aceasta în care am umblat, ascuns-au cursă mie.
4.	Luat-am seama de-a dreapta şi am privit şi nu era cine să mă cunoască. Pierit-a fuga de la mine şi nu este cel ce caută sufletul meu.
5.	Strigat-am către Tine, Doamne, zis-am: "Tu eşti nădejdea mea, partea mea eşti în pământul celor vii".
6.	Ia aminte la rugăciunea mea, că m-am smerit foarte. Izbăveşte-mă de cei ce mă prigonesc, că s-au întărit mai mult decât mine.
7.	Scoate din temniţă sufletul meu, ca să laude numele Tău, Doamne. Pe mine mă aşteaptă drepţii, până ce-mi vei răsplăti mie.

Psalmul 142

1.	Doamne, auzi rugăciunea mea, ascultă cererea mea, întru credincioşia Ta, auzi-mă, întru dreptatea Ta.
2.	Să nu intri la judecată cu robul Tău, că nimeni din cei vii nu-i drept înaintea Ta.
3.	Vrăjmaşul prigoneşte sufletul meu şi viaţa mea o calcă în picioare; făcutu-m-a să locuiesc în întuneric ca morţii cei din veacuri.
4.	Mâhnit e duhul în mine şi inima mea încremenită înlăuntrul meu.
5.	Adusu-mi-am aminte de zilele cele de demult; cugetat-am la toate lucrurile Tale, la faptele mâinilor Tale m-am gândit.
6.	Întins-am către Tine mâinile mele, sufletul meu ca un pământ însetoşat.
7.	Degrab auzi-mă, Doamne, că a slăbit duhul meu. Nu-ţi întoarce faţa Ta de la mine, ca să nu mă asemăn celor ce se coboară în mormânt.
8.	Fă să aud dimineaţa mila Ta, că la Tine îmi este nădejdea. Arată-mi calea pe care voi merge, că la Tine am ridicat sufletul meu.
9.	Scapă-mă de vrăjmaşii mei, că la Tine alerg, Doamne.
10.	Învaţă-mă să fac voia Ta, că Tu eşti Dumnezeul meu. Duhul Tău cel bun să mă povăţuiască la pământul dreptăţii.
11.	Pentru numele Tău, Doamne, dăruieşte-mi viaţă. Întru dreptatea Ta scoate din necaz sufletul meu.
12.	Fă bunătate de stârpeşte pe vrăjmaşii mei şi pierde pe toţi cei ce necăjesc sufletul meu, că eu sunt robul Tău.

Catisma 20 Psalmul 143

1.	Binecuvântat este Domnul Dumnezeul meu, Cel ce învaţă mâinile mele la luptă şi degetele mele la război.
2.	Mila mea şi Scăparea mea, Sprijinitorul meu şi Izbăvitorul meu, Apărătorul meu, şi în El am nădăjduit, Cel ce supune pe poporul meu sub mine.
3.	Doamne, ce este omul că Te-ai făcut cunoscut lui, sau fiul omului că-l socoteşti pe el?
4.	Omul cu deşertăciunea se aseamănă; zilele lui ca umbra trec.
5.	Doamne, pleacă cerurile şi Te pogoară, atinge-Te de munţi şi fă-i să fumege.
6.	Cu fulger fulgeră-i şi-i risipeşte! Trimite săgeţile Tale şi tulbură-i!
7.	Trimite mâna Ta dintru înălţime; scoate-mă şi mă izbăveşte de ape multe, din mâna străinilor,
8.	A căror gură a grăit deşertăciune şi dreapta lor e dreapta nedreptăţii.
9.	Dumnezeule, cântare nouă Îţi voi cânta ţie; în psaltire cu zece strune Îţi voi cânta ţie,
10.	Celui ce dai mântuire împăraţilor, Celui ce izbăveşti pe David, robul Tău, din robia cea cumplită.
11.	Izbăveşte-mă şi mă scoate din mâna străinilor, a căror gură a grăit deşertăciune şi dreapta lor e dreapta nedreptăţii,
12.	Ai căror fii sunt ca nişte odrasle tinere, crescute în tinereţile lor; fiicele lor înfrumuseţate şi împodobite ca chipurile templului.
13.	Cămările lor pline, vărsându-se din una în alta. Oile lor cu mulţi miei, umplând drumurile când ies;
14.	Boii lor sunt graşi. Nu este gard căzut, nici spărtură, nici strigare în uliţele lor.
15.	Au fericit pe poporul care are aceste bunătăţi. Dar fericit este poporul acela care are pe Domnul ca Dumnezeu al său.

Psalmul 144

1.	Înălţa-Te-voi Dumnezeul meu, Împăratul meu şi voi binecuvânta numele Tău în veac şi în veacul veacului.
2.	În toate zilele Te voi binecuvânta şi voi lăuda numele Tău în veac şi în veacul veacului.
3.	Mare este Domnul şi lăudat foarte şi măreţia Lui nu are sfârşit.
4.	Neam şi neam vor lăuda lucrurile Tale şi puterea Ta o vor vesti.
5.	Măreţia slavei sfinţeniei Tale vor grăi şi minunile Tale vor istorisi
6.	Şi puterea lucrurilor Tale înfricoşătoare vor spune şi slava Ta vor povesti.
7.	Pomenirea mulţimii bunătăţii Tale vor vesti şi de dreptatea Ta se vor bucura.
8.	Îndurat şi milostiv este Domnul, îndelung-răbdător şi mult-milostiv.
9.	Bun este Domnul cu toţi şi îndurările Lui peste toate lucrurile Lui.
10.	Să Te laude pe Tine, Doamne, toate lucrurile Tale şi cuvioşii Tăi să Te binecuvânteze.
11.	Slava împărăţiei Tale vor spune şi de puterea Ta vor grăi.
12.	Ca să se facă fiilor oamenilor cunoscută puterea Ta şi slava măreţiei împărăţiei Tale.
13.	Împărăţia Ta este împărăţia tuturor veacurilor, iar stăpânirea Ta din neam în neam. Credincios este Domnul intru cuvintele Sale şi cuvios întru toate lucrurile Sale.
14.	Domnul sprijină pe toţi cei ce cad şi îndreaptă pe toţi cei gârboviţi.
15.	Ochii tuturor spre Tine nădăjduiesc şi Tu le dai lor hrană la bună vreme.
16.	Deschizi Tu mâna Ta şi de bunăvoinţă saturi pe toţi cei vii.
17.	Drept este Domnul în toate căile Lui şi cuvios în toate lucrurile Lui.
18.	Aproape este Domnul de toţi cei ce-L cheamă pe El, de toţi cei ce-L cheamă pe El întru adevăr.
19.	Voia celor ce se tem de El o va face şi rugăciunea lor o va auzi şi-i va mântui pe dânşii.
20.	Domnul păzeşte pe toţi cei ce-L iubesc pe El şi pe toţi păcătoşii îi va pierde.
21.	Lauda Domnului va grăi gura mea şi să binecuvinteze tot trupul numele cel sfânt al Lui, zn veac şi în veacul veacului.

Psalmul 145

1.	Laudă, suflete al meu, pe Domnul.
2.	Lăuda-voi pe Domnul în viaţa mea, cânta-voi Dumnezeului meu cât voi trăi.
3.	Nu vă încredeţi în cei puternici, în fiii oamenilor, în care nu este izbăvire.
4.	Ieşi-va duhul lor şi se vor întoarce în pământ. În ziua aceea vor pieri toate gândurile lor.
6.	Cel ce a făcut cerul şi pământul, marea şi toate cele din ele; Cel ce păzeşte adevărul în veac;
7.	Cel ce face judecată celor năpăstuiţi, Cel ce dă hrană celor flămânzi. Domnul dezleagă pe cei ferecaţi în obezi;
8.	Domnul îndreaptă pe cei gârboviţi, Domnul înţelepţeşte orbii, Domnul iubeşte pe cei drepţi;
9.	Domnul păzeşte pe cei străini; pe orfani şi pe văduvă va sprijini şi calea păcătoşilor o va pierde.
10.	Împărăţi-va Domnul în veac, Dumnezeul tău, Sioane, în neam şi în neam.

Psalmul 146

1.	Lăudaţi pe Domnul, că bine este a cânta; Dumnezeului nostru plăcută Îi este cântarea.
2.	Când va zidi Ierusalimul, Domnul va aduna şi pe cei risipiţi ai lui Israel;
3.	Cel ce vindecă pe cei zdrobiţi cu inima şi leagă rănile lor
4.	Cel ce numără mulţimea stelelor şi dă tuturor numele lor.
5.	Mare este Domnul nostru şl mare este tăria Lui şi priceperea Lui nu are hotar.
6.	Domnul înalţă pe cei blânzi şi smereşte pe cei păcătoşi până la pământ.
7.	Cântaţi Domnului cu cântare de laudă; cântaţi Dumnezeului nostru în alăută;
8.	Celui ce îmbracă cerul cu nori, Celui ce găteşte pământului ploaie, Celui ce răsare în munţi iarbă şi verdeaţă spre slujba oamenilor;
9.	Celui ce dă animalelor hrana lor şi puilor de corb, care Îl cheamă pe El.
10.	Nu în puterea calului este voia Lui, nici în cel iute la picior bunăvoinţa Lui.
11.	Bunăvoinţa Domnului este în cei ce se tem de El şi în cei ce nădăjduiesc în mila Lui.

Psalmul 147

1.	Laudă, Ierusalime, pe Domnul, laudă pe Dumnezeul tău, Sioane,
2.	Că a întărit stâlpii porţilor tale, a binecuvântat pe fiii tăi, în tine.
3.	Cel ce pune la hotarele tale pace şi cu fruntea grâului te-a săturat,
4.	Cel ce trimite cuvântul Său pământului; repede aleargă cuvântul Lui;
5.	Cel ce dă zăpada ca lâna, Cel ce presară negura ca cenuşa,
6.	Cel ce aruncă gheaţa Lui, ca bucăţelele de pâine; gerul Lui cine-l va suferi?
7.	Va trimite cuvântul Lui şi le va topi; va sufla Duhul Lui şi vor curge apele.
8.	Cel ce vesteşte cuvântul Său lui Iacob, îndreptările şi judecăţile Sale lui Israel.
9.	N-a făcut aşa oricărui neam şi judecările Sale nu le-a arătat lor.

Psalmul 148

1.	Lăudaţi pe Domnul din ceruri, lăudaţi-L pe El întru cele înalte.
2.	Lăudaţi-L pe El toţi îngerii Lui, lăudaţi-L pe El toate puterile Lui.
3.	Lăudaţi-L pe El soarele şi luna, lăudaţi-L pe El toate stelele şi lumina.
4.	Lăudaţi-L pe El cerurile cerurilor şi apa cea mai presus de ceruri,
5.	Să laude numele Domnului, că El a zis şi s-au făcut, El a poruncit şi s-au zidit.
6.	Pusu-le-ai pe ele în veac şi în veacul veacului; lege le-a pus şi nu o vor trece.
7.	Lăudaţi pe Domnul toţi cei de pe pământ, balaurii şi toate adâncurile;
8.	Focul, grindina, zăpada, gheaţa, viforul, toate îndepliniţi cuvântul Lui;
9.	Munţii şi toate dealurile, pomii cei roditori şi toţi cedrii;
10.	Fiarele şi toate animalele, târâtoarele şi păsările cele zburătoare;
11.	Împăraţii pământului şi toate popoarele, căpeteniile şi toţi judecătorii pământului;
12.	Tinerii şi fecioarele, bătrânii cu tinerii,
13.	Să laude numele Domnului, că numai numele Lui s-a înălţat. Lauda Lui pe pământ şi în cer.
14.	Şi va înălţa puterea poporului Lui. Cântare tuturor cuvioşilor Lui, fiilor lui Israel, poporului ce se apropie de El.

Psalmul 149

1.	Cântaţi Domnului cântare nouă, lauda Lui în adunarea celor cuvioşi.
2.	Să se veselească Israel de Cel ce l-a făcut pe el şi fiii Sionului să se bucure de Împăratul lor.
3.	Să laude numele Lui în horă; în timpane şi în psaltire să-I cânte Lui.
4.	Că iubeşte Domnul poporul Său şi va învăţa pe cei blânzi şi-i va izbăvi.
5.	Se vor lăuda cuvioşii întru slavă şi se vor bucura în aşternuturile lor.
6.	Laudele Domnului în gura lor şi săbii cu două tăişuri în mâinile lor,
7.	Ca să se răzbune pe neamuri şi să pedepsească pe popoare,
8.	Ca să lege pe împăraţii lor în obezi şi pe cei slăviţi ai lor în cătuşe de fier,
9.	Ca să facă între dânşii judecată scrisă. Slava aceasta este a tuturor cuvioşilor Săi.

Psalmul 150

1.	Lăudaţi pe Domnul întru sfinţii Lui; lăudaţi-L pe El întru tăria puterii Lui.
2.	Lăudaţi-L pe El întru puterile Lui; lăudaţi-L pe El după mulţimea slavei Lui.
3.	Lăudaţi-L pe El în glas de trâmbiţă; lăudaţi-L pe El în psaltire şi în alăută.
4.	Lăudaţi-L pe El în timpane şi în horă; lăudaţi-L pe El în strune şi organe.
5.	Lăudaţi-L pe El în chimvale bine răsunătoare; lăudaţi-L pe El în chimvale de strigare.
6.	Toată suflarea să laude pe Domnul!

Psalmul 151

1.	Mic eram între fraţii mei şi tânăr în casa tatălui meu; păşteam oile tatălui meu.
2.	Mâinile mele au făcut harpa şi degetele mele au întocmit psaltirea.
3.	Şi cine va vesti Domnului meu? Însuşi Domnul, Însuşi va auzi.
4.	El a trimis pe îngerul Lui şi m-a luat de la oile tatălui meu şi m-a uns cu untdelemnul ungerii Lui.
5.	Fraţii mei erau buni şi mari şi nu a binevoit întru dânşii Domnul.
6.	Ieşit-am în întâmpinarea celui de alt neam şi m-a blestemat cu idolii lui.
7.	Iar eu, smulgându-i sabia, i-am taiat capul şi am ridicat ocara de pe fii lui Israel.